Mansarda

"-Urcati la mansarda."

Urc. Peretii scarilor proaspati varuiti. Scarile. Din lemn. Proaspat lacuit. Miros intepator. De var combinat cu lac. Etajul 2. Se aude. Cheia in broasca. De la mansarda. Simturile se ascut. Vizual. Si auditiv. Zgomotele monstrilor persista. Auditiv. Si vizual. Mansarda. Scari in interior. Canapeaua cu flori. Mari. Rosii. Trandafiri.Rptitele se zbat. Desincronizate. Barbatul. Cu plete incaruntite. Zgomotele de fundal. Incearca un zambet. Dar ii reuseste mai degraba un ranjet. Atarnat in coltul gurii. Zambesc. Pozele pe pereti imi trezesc atentia. O domnita cu umbrela. Zambeste in fata unui aparat de filmat. Ploua. La ea. In mansarda o raza de soare. Forteaza intrarea prin geamul minuscul.Zgomotele...nu-mi dau pace. Nu sunt in acelasi registru cu imaginea. Mergem in bucatarie. povestim. Istorii. Mainile fine imi atrag atentia.Prea fine. Pentru acel corp imbatranit. Spun o poezie. Ma uit cumplit la maini. De direct.Zgomotele. Iar.Clar nu sunt din acelasi cadru. Absolut deloc... De ce sunt intr-o bucatarie? Domnul 'intelege" poezia. O vede. O intelegere vizuala. Dar zgomotele....nu ma pot concentra...
"-Buna ziua!". O voce. Ma intorc inspre ea. O domnisoara in halat. Decolorat.Si un domn. Imbracat intr-un prosop.
'-Buna ziua". Raspund si eu. Zgomotele au incetat. Auditivul si vizualul incep sa fie in concordanta. Raza de soare a alunecat in cana cu cafea. De plastic.

Corporatism

Depersonalizare? E ziua ta, Colegu'. Tu stii. Eu nu. Dar nu-i bai. Undeva in lumea aceasta cineva ma va anunta. Ma va anunta de tine. Si chiar de faptul ca existi. Nu stiu cum te cheama. Esti prea departe. Ca sa putem interactiona. Nu stiu cine esti. Nu stii cne sunt. Dar e ziua ta. Imi aduci bombone. Prajituri. Suc. Si pentru asta trebuie sa-ti multumesc. O faci dintr-o obligatie grupala. Probabil nu pentru ca asa vrei. E ziua ta. S-a deschis Plicul. La Secre. Cineva probabil ca stie cine esti. Si va cauta Cadoul. In 5 minute ti-l dam. Ne adunam din toate colturile. Si asa vad si eu cine esti. Cadoul e surpriza. Dar tu stii. Caci inaintea ta am fost si eu. Si ceilalti. Si probabil ai avut aceeasi dilema de inceput. Si de mijloc. Cine esti? Dar iti zic "La multi ani!". Tu razi. Te bucuri. De surpriza. Care este o obligatie. De ce?

Vegetativ

"Don'soara, ascultati la mine caci eu m-am uitat la fetele lor. sunt varza! Dar eu voi face asta. Ascultati-ma pe mine!". Intuneric. Seara si burnita, ceata. Sau ce o fi. Vant. Telefonul imi anunta teleportarea. Spre Bulgaria. Si totusi sunt in zona romaneasca. Doar pompieru' ma slaveaza. Cu alegerea barului unde sa astept masina. Caci sunt o leidi. Si ca o leidi ce sunt intr-un sat... Cum care sat? Mai stie cineva? Un sat. Satul. Si prin urmare, Maria mea leidi ce sunt nu poate bea o cafea oriunde. Trebuie sa fie aparata. Don' pompier isi ia nevasta de mana. Si pe mine la povesti. De parca intr-o seara de vineri asta imi doream. Pe mijlocul drumului. Ne indreptam in pas vioi. Militaresc. Spre crasma. Care e vrednica de leidismul meu. Pe care de altfel, inca il mai caut. dar...deh... Sunt obosita si toate vorbele lor trec in rafale pe langa mine. ajungem. O crasma pustie. Impartita pe separeuri de fumatori/ nefumatori. ne ducem la primii,. Si coboram. Scarile. Ma bucur ca e liniste. Nici un suntet nu se aude. spre deosebirea de crasma "nevrednica" de une maneaua urla atent insotita de voci suferinde. Ma bucur. Don' pompier si sotia imi fac cinste cu o cafea. Si o "doza". surprinsa de intrebare nu reuseam sa refuz "doza". Asa ca acum asteptam atent sa vad ce. DOZA = cutie de aluminiu cu pepsi. Mi-am dat ingrijorarile de pe umar intr-o parte. Coboram. Frig si umezeala. Si lipsa semnal.Il astept amarata cu corabile inundate pe dl. N. Care trebuie sa vina. sa ma recupereze. Dar intarzie. Si ploua. Si e ceata. incerc sa ma concentrez la don' pompier. Un pusti ce isi varsa supararile. militare. vorbeste in continuu. Nu se mai opreste. Ma vad in minte lipind benzi adezive. Peste sunete. Atunci se produce minunea. In cinstea "la don'soara", cu tot respectul de rigoare, "sa dam drumul la muzica, sa nu se plictiseasca don'soara". Si atunci toti serpii pamantului s-au adunat. In suavitatea manelelor satesti. Si dl. N...intarzie. Cu o figura victoriasa 'baiatu' de la bar care e de incredere ca'l stiu eu bine", coboara treptele. Se uita la mine printre gratiile scarilor:"Sunteti din Bucuresti?".Ma uit intrebator raspunzand cinstit..."Da". "Cunoasteti si fete din Bucuresti?". Deja vinerea mea ratata isi arata coltii in gandurile indreptate spre el. Mormai un mda mai degraba scuipand acid. "Inseamna ca o cunoasteti pe Simona!"...Noroc ca dl. N suna iar telefonul teleportator spre Bulgaria imi anunta momentul plecarii. Dar..."Si Simona e la Bucuresti. A plecat vara trecuta acolo"...

Artisti

"Eu sunt artist!". Mda. "Mi-am luat ceara de mustati din State. Sta mustata bat!"...bun. Atunci imi scapa intrebarea fatidica: "Si ce are asa special ceara de mustati din State fata de altele?". Mare greseala!Parca toti norii planetei s-au adunat deasupra mesei unde tacticos, zambind imi sorbeam berea si ma uitam. Destul de crucis. La o firava mustata. intortocheata. Cu ceara de mustati din State. Dar s-a intunecat. Am auzit niste tunete. Undeva deasupra aceleasi mese. Ochii au inceput sa arunce flacari. Mana sa tremure. Potopul e aproape. Cu ura raspunsul. In fond, o intrebare: 'Care altele?". Poi, cum inca nu am avut placerea de a avea mustata, sa ma pice al de sus cu ceara daca stiu ce sa raspund "Celalalte care sunt pe piata". Un raset de monstru. Artistic. Cum de nu stiam asta? Asa descopera sufletul meu. Ca in Romania nu avem ceara de mustati! Acest pseudo-Dali, cu mustacioara lui imi spune asta intr-o scarba demna...de artist. Eu sunt artist! Traiesc din asta. Dar acum vreau sa fac orice. Ajutati un biet artist! caci altfel, toata ura lui se va rasfrange. Peste placerile celorlalti. Mitocanismul rezultat. Il arunca peste noi. Ca deh, e artist. E conditia lui. Dar nimeni n-a auzit. si nu poti sa fi artist. Fara infatuarea aferenta. Mda. oamni buni ajutati artistii! N-am starea sa-mi mai strice placerea de a sta. La o bere. la o vorba. Zambind. Va multumesc.

Reintalnire

Mi-am propus asta de multe ori. Si de fiecare data m-am simtit stinghera in basii tastaturii. De parca cioburi se spargeau de gresie. Dar mi-a fost dor. Imi e dor. Sa revin. Incerc sa fac promisiuni. Incerc sa revin in peisajul scrisului. Si asa revin. La scris, la muzici, la primavara. Natura reinvie. Si animalutele in jurul nostru. E primavara. E imaginatie. Sunt sertare. E o stare. E culoarea. Zilei. Si a noptii. Bine v-am regasit. Bine m-am regasit. Bine ai venit.