Corporatisme

Mai precis despre sarbatori corporatiste. Care includ colinde corporatiste. Anunt: "in cladire sunt niste copii...primim cu colindul?". Mai cu juma de gura, glas si masele se ajunge la un DA unanim. (Oricum, unanimitatea este mereu relativa). In 2 minute (mai repede chiar decat alergatorul de la maraton) se infiinteaza copiii. Soc si groaza! Copiii sunt in fapt adolescenti si nu niste princhindei. Gatiti cu toata bucataria instrumentala. Primele intrebari se contureaza in mintea debusolata la vederea...flautului. Din cate imi aduceam aminte din copilarie si alte etape ale vietii asa ceva nu prea gasim in structura muzicala a colindei. In fine. Nu mai stau sa gandesc prea mult. Ciulesc urechile sa ascult. Ciudat (si placut urechii dar mai greu pentru suflet) nu se aude nici un "Ler". Gata cu Leru'i Ler si clasici mioritici. A venit timpul pentru "Felis navidad", "Gingal bels", "Meri Crismas". Pe diverse voci. Cu un flaut si o chitara pe fundal. Intr-un open space. Si plicul albastru se deschide...