EA: Ati fost la SF. Pavel? (de parca acest sf. Pavel ar fi vecinul meu de bloc)
EU: Care?
EA: Cand au adus moastele...
EU: Cine? Unde? (plus: care moaste? cine-i Pavel? despre ce vorbeste aceasta tanti cu figura monahala si eu ar trebui sa stiu?)
EA: Poi...cand a fost lume multa....
EU: AAAA ... La Sf. Dumitru? (caci era singurul moment in care auzisem si eu de moaste scoase de curand spre desfatarea credinciosilor)
EA: Ihi. Io am avut noroc ca mi-a tinut cineva randul ca altfel...
Altfel ce? Nu mai apucai sa-l pupi? Sa-ti astamperi pohtele slavei intr-un gest de piosenie semierotica? Cand in aplecarea grabita spre racla iti tuguiesti buzele iar atingerea ei se transpune in orgasmice desfatari ale simturilor magico-religioase. Si vai mie un biet muritor care de mic si-a aratat fatis rezerva acestei goane spre urmarirea binelui personal. Si vai mie pacatos al pamantului care prefera sa discute alene cu D-zeu la o tigara langa o cana de cafea evitand magnetismul fanatismului magico=religios.
Acum 2 zile
Un comentariu:
incep sa cred ca marx avea dreptate cu opiumul ala...zic eu asa....
Trimiteți un comentariu